Marian Petrache, președintele CJ Ilfov: ”Oameni buni, primarii trebuie să știe de persoanele izolate din Ilfov, ca să le poată ajuta. Cu mâncare și alte bunuri de strictă necesitate. Am explicat la Digi 24 care este procedura. Noi, la CJ Ilfov, suntem gata să alocăm fonduri și să ajutăm primăriile. Mă interesază și bunăstarea personalului medical. CJ Ilfov are în coordonare trei spitale cu 1100 de medici, asistente și personal auxiliar. Am deblocat banii ca să cumpărăm pentru Spitalul din Buftea și cel Județean aparate de ventilație în plus. La [...]
Consiliul Județean Ilfov va cumpăra echipamente de protecție necesare medicilor de familie, în contextul pandemiei de coronavirus. Marian Petrache, președintele CJ Ilfov: ”Am primit azi necesarul de materiale de protecție exact al medicilor de familie, oamenii care sunt în prima linie și care au grijă de noi, de părinții noștri, de copiii noștri. Oamenii la care dăm primul telefon când nu ne e bine, oamenii pe care îi vedem înainte să mergem la camera de gardă. Oamenii aceștia trebuie să-și schimbe masca la cel mult două ore, să-și [...]
Postarea domnului Președinte CJ Ilfov pe facebook: "M-am uitat la televizor și m-am îngrozit. Oameni în valuri în locurile de agrement din Ilfov. Asta este INCONŞTIENȚĂ din partea lor! Dar și noi, ca autorități, avem obligația să luăm măsuri și să-i oprim. Așa că rog toți primarii să închidă toate locurile de agrement din județ. Toate! Luni vă trimit și adresă oficială în acest sens! Știți cât e de important." #statiacasa Sursa: https://www.facebook.com/137220323046736/posts/2449878901780855/
București, 11 martie 2020 Anunț ședință CJ Ilfov - mâine, ora 14.00 Ședința ordinară a Consiliului Județean Ilfov va avea loc în data de 19 martie  2020, de la ora 14.00. Pentru a limita riscul infectării și a răspândirii COVID-19, ședința va avea loc în aer liber, în curtea vechiului sediu din strada Gheorghe Manu, nr 18.  Tot ca măsură de prevenție, accesul presei și al invitaților este restricționat. Ședința va fi transmisă live, pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov. Ordinea de zi poate fi consultată mai [...]
București, 11 martie 2020 COMUNICAT DE PRESĂ MĂSURI DE PREVENȚIE ÎN CONTEXTUL ALERTEI DE CORONAVIRUS, LA NIVELUL CJ ILFOV Pe fondul creșterii riscului de infectare cu coronavirus, pentru a asigura serviciile pe care CJ Ilfov le oferă cetățenilor, petru a proteja publicul, dar și angajații instituției noastre și în urma recomandărilor MAI, conducerea CJ Ilfov – președintele CJ Ilfov, vicepreședinții CJ Ilfov, secretarul județului și directorii direcțiilor de specialitate au stabilit următoarele măsuri: 1. Se restricționează toate serviciile de [...]
Caravana ”Scapi de cancerul de col/sân cu un simplu control”  De ziua femeii, pentru că sănătatea e cea mai importantă, Consiliul Județean Ilfov și Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea au lansat Caravana ”Scapi de cancerul de col/sân cu un simplu control”. La eveniment au participat: Florentina Rudeanu- managerul Spitalului de Ginecologie Ala Danilceac - medicul ginecolog, Maria Săvulea - medic radiologie și imagistică, Ionela Năstase- ambasadorul campaniei de prevenție și Marian Petrache - președintele Consiliului Județean [...]
Image not available

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia

Palatul Mogoșoaia

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

    Teritoriul judeţului Ilfov de astăzi a cunoscut o îndelungată, permanentă şi intensă locuire încă de pe vremea pietrei cioplite cu 150.000 ani în urmă. Dovezile arheologice atestă prezenţa omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zonele Cernica şi Jilava) şi din epocile bronzului şi fierului din care se detaşează vestigiile geto-dacice apoi cele romane şi româneşti.     Descoperirile făcute pe malurile râului Colentina stau mărturie că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri.      O minuţioasă cercetare a zonei dovedeşte că se înregistrează peste 45 de puncte arheologice, dintre care mentionăm : vatra de locuire paleologica; aşezare – neolitică; opt aşezări din epoca bronzului; patru aşezări din epoca fierului; douăsprezece aşezări din sec. III-V; două aşezări din sec. V-VII; cinci aşezări din sec. IX-XI.     Despre existenţa geto-dacilor pe aceste plaiuri stă mărturie: “Tezaurul monetar geto-dacic”.     Bogăţia descoperirilor arheologice - relicve, inscripţii, etc. - se intinde până în secolele XIV-XVI, când apar primele închegări politice - cnezatele şi voivodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului XIV, până în secolul XVI au apărut o mulţime de târguri şi mici aşezări. Numele Ilfov a fost atestat prima dată în 1482, printr-o donaţie către mânăstirea Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localităţile de pe teritoriul judeţului, precum Snagov, Chitila, Afumaţi şi Tâncăbeşti au supravieţuit până azi. Dar cea mai importantă dintre ele este însăşi capitala. Cu toate că Bucureştiul este independent administrativ, din toate celelalte puncte de vedere (geografic, istoric, economic) este strâns legat de Ilfov Dar regiunea Ilfovului n-a fost doar un meleag al calmului şi al păcii, ci şi scena unor crâncene lupte pentru independenţă. Mihai Viteazul, una dintre figurile marcante ale istoriei noastre, a câstigat în 1595 celebra bătălie împotriva turcilor de la Călugăreni, pe meleagurile Neajlovului; a fost o victorie crucială pentru realizarea la 1600, a marii uniri a celor trei regiuni locuite de români, reprezentând punctul culminant al independenţei romanilor. Din păcate , după moartea lui Mihai Viteazul, situaţia revine la condiţia anterioară. După doua secole, în 1859, domnitorul Al.I. Cuza reuşeste să realizeze unirea Moldovei cu Muntenia, stabilind capitala noii Românii la Bucureşti, şi alegându-şi ca rezidenţă principală palatul Brâncoveanu de la Mogosoaia. Cuza introduce reforme administrative radicale, bazate pe modelul european. Acestea au fost continuate şi desăvârşite de către succesorul său la tron, regele Carol I. Sub domnia acestuia, judeţul Ilfov devine unul dintre cele mai mari şi mai importante din tara. Chiar şi astăzi structura administrativă este asemănătoare, deşi dimensiunea judeţului s-a micşorat.      În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.     În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.