Azi a reînceput dezinsecția avio în județul Ilfov. Operațiunile de neutralizare a larvelor se vor desfășura conform programului următor, în funcție de starea vremii:  🛩19.08: Otopeni, Tunari, Ștefănești, Afumați, Găneasa, Brănești, Voluntari, Dobroești, Pantelimon, Moara-Vlăsiei, Balotești, Corbeanca  🛩20.08-26.08: Petrăchioaia, Dascălu, Cernica, Buftea, Mogoșoaia, Chitila, Gruiu, Snagov, Periș, Grădiștea, Nuci, Ciolpani  🛩21.08 - 27.08: Domnești, Clinceni, Cornetu, Măgurele, Dărăști, Copăceni, 1 Decembrie, Vidra, [...]
Serviciul de Dezinsecție și Ecologizare Mediu, aflat în subordinea Consiliului Județean Ilfov reia dezinsecția în această seară, după ora 22.00, în Ștefănești, Afumați, Petrăchioaia, Dascălu, Brănești, Găneasa, Pantelimon, Dobroești, Snagov, Otopeni, Moara-Vlăsiei, Grădiștea.  Pentru mâine este programată dezinsecție în: Tunari, Nuci, Gruiu, Balotești, Chitila, Mogoșoaia, Buftea, Periș, Corbeanca, Ciolpani Vineri se va acționa în: Ciorogârla, Chiajna, 1 Decembrie, Jilava, Cornetu, Clinceni, Dragomirești-Vale, [...]
In linkul atasat regasiti cele mai noi informatii referitoare la rezilierea contractului ce prevedea modernizarea drumului judetean 401A, precum si declaratia presedintelui Consiliului Judetean Ilfov, Marian Petrache https://www.facebook.com/180188392106371/posts/1526291120829418/?sfnsn=mo
COMUNICAT DE PRESĂ Astăzi, 07.08.2019, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, a avut o întâlnire cu majoritatea primarilor din județul Ilfov în care s-au discutat măsurile ce se vor lua în teritoriu pe timpul dezinsecției terestre pentru combaterea țânțarilor. Menționăm că invitația a fost făcută tuturor primarilor din județ. Implementarea măsurilor de siguranță în teritoriu este atributul primăriilor, motiv pentru care președintele CJ Ilfov, împreună cu edilii locali, au căutat soluția optimă pentru ca [...]
“PSD își dă ultima suflare și sacrifică țara. Bugetul pe care îl propune Teodorovici e de fapt bugetul de campanie pentru PSD. Cu rectificarea se reglează raporturile de forță din partid și sacrifică primăriile din jumătate de țară ca să rezolve problema clientelei lor politice. Țara e în faliment, deficitul stă să explodeze și Teodorovici nu știe de unde să mai cârpească. Bugetul nu are nicio legătură cu românii și cu nevoile lor. Doar cu campania PSD-ului pentru prezidențiale.”
Președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, convoacă mâine, 7.08. 2019, primarii din județul Ilfov la o întâlnire referitoare la măsurile ce se iau în teritoriu pe timpul dezinsecției terestre pentru combaterea țânțarilor. Implementarea măsurilor de siguranță în teritoriu este atributul primăriilor, motiv pentru care președintele CJ Ilfov împreună cu edilii locali vor căuta soluția optimă pentru ca dezinsecția să fie eficientă și să nu afecteze sănătatea oamenilor.  La finalul acestei întâlniri, în jurul [...]
Image not available

Manastirea Pasărea

Palatul Mogoșoaia

Image not available

Sediul Consiliului Judeţean Ilfov

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

    Teritoriul judeţului Ilfov de astăzi a cunoscut o îndelungată, permanentă şi intensă locuire încă de pe vremea pietrei cioplite cu 150.000 ani în urmă. Dovezile arheologice atestă prezenţa omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zonele Cernica şi Jilava) şi din epocile bronzului şi fierului din care se detaşează vestigiile geto-dacice apoi cele romane şi româneşti.     Descoperirile făcute pe malurile râului Colentina stau mărturie că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri.      O minuţioasă cercetare a zonei dovedeşte că se înregistrează peste 45 de puncte arheologice, dintre care mentionăm : vatra de locuire paleologica; aşezare – neolitică; opt aşezări din epoca bronzului; patru aşezări din epoca fierului; douăsprezece aşezări din sec. III-V; două aşezări din sec. V-VII; cinci aşezări din sec. IX-XI.     Despre existenţa geto-dacilor pe aceste plaiuri stă mărturie: “Tezaurul monetar geto-dacic”.     Bogăţia descoperirilor arheologice - relicve, inscripţii, etc. - se intinde până în secolele XIV-XVI, când apar primele închegări politice - cnezatele şi voivodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului XIV, până în secolul XVI au apărut o mulţime de târguri şi mici aşezări. Numele Ilfov a fost atestat prima dată în 1482, printr-o donaţie către mânăstirea Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localităţile de pe teritoriul judeţului, precum Snagov, Chitila, Afumaţi şi Tâncăbeşti au supravieţuit până azi. Dar cea mai importantă dintre ele este însăşi capitala. Cu toate că Bucureştiul este independent administrativ, din toate celelalte puncte de vedere (geografic, istoric, economic) este strâns legat de Ilfov Dar regiunea Ilfovului n-a fost doar un meleag al calmului şi al păcii, ci şi scena unor crâncene lupte pentru independenţă. Mihai Viteazul, una dintre figurile marcante ale istoriei noastre, a câstigat în 1595 celebra bătălie împotriva turcilor de la Călugăreni, pe meleagurile Neajlovului; a fost o victorie crucială pentru realizarea la 1600, a marii uniri a celor trei regiuni locuite de români, reprezentând punctul culminant al independenţei romanilor. Din păcate , după moartea lui Mihai Viteazul, situaţia revine la condiţia anterioară. După doua secole, în 1859, domnitorul Al.I. Cuza reuşeste să realizeze unirea Moldovei cu Muntenia, stabilind capitala noii Românii la Bucureşti, şi alegându-şi ca rezidenţă principală palatul Brâncoveanu de la Mogosoaia. Cuza introduce reforme administrative radicale, bazate pe modelul european. Acestea au fost continuate şi desăvârşite de către succesorul său la tron, regele Carol I. Sub domnia acestuia, judeţul Ilfov devine unul dintre cele mai mari şi mai importante din tara. Chiar şi astăzi structura administrativă este asemănătoare, deşi dimensiunea judeţului s-a micşorat.      În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.     În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.