București, mai 2017 Comunicat de presă Consiliul Judeţean Ilfov, în calitate de lider de parteneriat, anunță lansarea proiectului “Dezvoltarea potențialului geotermal în județele Ilfov și Bihor”, finanțat prin Programul RO 05 Eficiență Energetică - Fondul pentru Relații Bilaterale, derulat prin Granturile SEE 2009-2014. Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de conștientizare al factorilor decizionali din județele Ilfov și Bihor în domeniul eficienței energetice prin utilizarea sustenabilă a resurselor geotermale [...]
Comunicat de presă În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 55 din 16 ianuarie 2008, modificată şi completată prin Hotărârea nr. 751 din 25 iulie 2012, pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, vă informăm că în luna Mai 2017 se va desfăşura campania 1 de vaccinare orală a vulpilor cu momeli vaccinale pentru anul în curs prin distribuţie aeriană şi manuală; distribuţia aeriană se va desfăşura în perioada 18.05 - 31.05.2017, conform graficului [...]
Comunicat de presă Consiliul Județean Ilfov, prin Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, va efectua tratamente pentru combaterea căpuşelor şi a insectelor adulte de disconfort pe întreg arealul județului Ilfov. Astfel între 24.05 – 01.06.2017, începând cu orele 21:30, se va efectua tratamentul terestru în interiorul localităților (aliniamente D.J., gropi gunoi, spaţii verzi de utilitate publică şi alte focare). Se va folosi insecticidul Solfac EW 50 pe bază de Cyfluthrin 5% w/w, în doză de 40ml/ha. [...]
COMUNICAT DE PRESĂ În şedinta Consiliului Județean Ilfov din data de 26 aprilie, consilierii judeţeni au aprobat în unanimitate Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 – 2030 (PMUD) Regiunea București – Ilfov, ”cel mai important document strategic de la înființarea județului” aşa cum a precizat dl Ionel Scrioșteanu, directorul Cancelariei președintelui Consiliului Județean. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov oferă cadru legislativ pentru înfiinţarea Asociaţiei de Transport [...]
Delegaţia Consiliului Judeţean Ilfov condusă de vicepreședintele Rizia Tudorache   s-a deplasat la Chişinău pentru a semna Protocolulul de Înfrățire cu Raionul Ialoveni - fondat în 1970 și alcătuit din 25 de consilii locale - un oraş, şase comune, 18 sate). Duminică, 30 aprilie 2017, vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov - Rizia Tudorache și Anatolie Dimitriu, președintele Raionului Ialoveni au semnat Acordul de colaborare dintre cele două autorități locale, document prin care acestea ”recunosc importanța și rolul cooperării [...]
Consiliul Judeţean Ilfov, în calitate de Promotor de proiect, a organizat în data 04 aprilie 2017, la Hotel Class din Bucureşti, Strada Gârlei, nr. 30A, Sector 1, conferința finală din cadrul proiectului “Valorificarea resurselor de apă geotermală pentru termoficarea Spitalului Clinic de Urgenţă «Prof. Dr. Agrippa Ionescu», localitatea Baloteşti, Comuna Baloteşti, judeţul Ilfov”, finanţat în cadrul Programului de finanţare RO 06 Energie Regenerabilă (RONDINE), derulat prin Granturile SEE 2009-2014. Obiectivul general al [...]
Image not available

Manastirea Pasărea

Palatul Mogoșoaia

Image not available

Sediul Consiliului Judeţean Ilfov

Palatul Știrbei

Image not available

Mânăstirea Căldărușani

Image not available

Manastirea Samurcasesti

Image not available

Mânăstirea Snagov

    Teritoriul judeţului Ilfov de astăzi a cunoscut o îndelungată, permanentă şi intensă locuire încă de pe vremea pietrei cioplite cu 150.000 ani în urmă. Dovezile arheologice atestă prezenţa omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zonele Cernica şi Jilava) şi din epocile bronzului şi fierului din care se detaşează vestigiile geto-dacice apoi cele romane şi româneşti.     Descoperirile făcute pe malurile râului Colentina stau mărturie că această zonă a fost locuită din cele mai vechi timpuri.      O minuţioasă cercetare a zonei dovedeşte că se înregistrează peste 45 de puncte arheologice, dintre care mentionăm : vatra de locuire paleologica; aşezare – neolitică; opt aşezări din epoca bronzului; patru aşezări din epoca fierului; douăsprezece aşezări din sec. III-V; două aşezări din sec. V-VII; cinci aşezări din sec. IX-XI.     Despre existenţa geto-dacilor pe aceste plaiuri stă mărturie: “Tezaurul monetar geto-dacic”.     Bogăţia descoperirilor arheologice - relicve, inscripţii, etc. - se intinde până în secolele XIV-XVI, când apar primele închegări politice - cnezatele şi voivodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului XIV, până în secolul XVI au apărut o mulţime de târguri şi mici aşezări. Numele Ilfov a fost atestat prima dată în 1482, printr-o donaţie către mânăstirea Snagov a domnitorului Vlad Călugărul. Localităţile de pe teritoriul judeţului, precum Snagov, Chitila, Afumaţi şi Tâncăbeşti au supravieţuit până azi. Dar cea mai importantă dintre ele este însăşi capitala. Cu toate că Bucureştiul este independent administrativ, din toate celelalte puncte de vedere (geografic, istoric, economic) este strâns legat de Ilfov Dar regiunea Ilfovului n-a fost doar un meleag al calmului şi al păcii, ci şi scena unor crâncene lupte pentru independenţă. Mihai Viteazul, una dintre figurile marcante ale istoriei noastre, a câstigat în 1595 celebra bătălie împotriva turcilor de la Călugăreni, pe meleagurile Neajlovului; a fost o victorie crucială pentru realizarea la 1600, a marii uniri a celor trei regiuni locuite de români, reprezentând punctul culminant al independenţei romanilor. Din păcate , după moartea lui Mihai Viteazul, situaţia revine la condiţia anterioară. După doua secole, în 1859, domnitorul Al.I. Cuza reuşeste să realizeze unirea Moldovei cu Muntenia, stabilind capitala noii Românii la Bucureşti, şi alegându-şi ca rezidenţă principală palatul Brâncoveanu de la Mogosoaia. Cuza introduce reforme administrative radicale, bazate pe modelul european. Acestea au fost continuate şi desăvârşite de către succesorul său la tron, regele Carol I. Sub domnia acestuia, judeţul Ilfov devine unul dintre cele mai mari şi mai importante din tara. Chiar şi astăzi structura administrativă este asemănătoare, deşi dimensiunea judeţului s-a micşorat.      În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.     În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.