I. Cadru natural
Situri NATURA 2000 şi arii naturale protejate în Ilfov
- Situl Natura 2000 Scroviştea se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea şi are suprafaţa în judeţul Ilfov astfel: Ciolpani (27%), Periş (29%), cu o întindere de aproximativ 3400 ha. Situl a fost desemnat în baza Directivei Habitate, pentru habitate naturale şi pentru specii de faună sălbatică protejate, altele decât păsările sălbatice.
Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu stejar, tei alb, carpen) sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale: lacuri eutrofe naturale; lacuri distrofice şi iazuri; păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar; păduri aluviale cu arin şi frasin, etc.
În Situl Natura 2000 Grădiştea-Căldăruşani-Dridu o zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani care face parte din Situl Natura 2000 şi care se întinde în judeţul Ilfov pe o suprafaţă de: Grădiştea (20%), Gruiu (40%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (23%).
Grădiştea-Căldăruşani-Dridu, desemnat în baza Directivei Păsări, pentru 83 de specii protejate de păsări sălbatice, din care 22 specii sunt strict protejate la nivel european. Întreaga suprafaţă a sitului este de 6642,3 ha şi în judeţul Ilfov se întinde pe comunele Moara-Vlăsiei, Gruiu, Nuci şi Grădiştea. Acest sit se întinde şi în judeţul Ialomiţa, într-un procent de aproximativ 25% şi include integral Lacul Dridu. În judeţul Ilfov cuprinde lacurile Căldăruşani şi Balta Neagră, trupurile de pădure limitrofe acestor lacuri şi acumulările de pe Cociovaliştea şi Vlăsia, care reprezintă un loc ideal de hrană, popas, refugiu şi cuibărit pentru speciile de păsări sălbatice semnalate în această zonă.
- În judeţul Ilfov sunt 3 arii naturale protejate de interes naţional, respectiv Pădurea Snagov, Lacul Snagov şiScroviştea.
Conform prevederilor OUG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aria naturală Pădurea Snagov, face parte din categoria parcurilor naţionale (rezervaţie naturală ştiinţifică), ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită. Amenajată sub formă de parc, cu numeroase alei asfaltate sau acoperite cu pietriş ce se strecoară pe sub arbori umbroşi, această pădure are o suprafaţă de 1470 hectare. Datorită plantărilor relativ recente, multe dintre categoriile de arbori sunt formate din două sau mai multe generaţii, ceea ce măreşte valoarea estetică a pădurii. Sunt numeroase exemplarele de stejari, frasini şi tei monumentali, care ating diametre de 80-100 cm şi înălţimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure.
Lacul Snagov este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a cărui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare.
Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiţei, situat la o distanţă de 25-30 km de Bucureşti şi are o suprafaţă de 5,75 km², iar adâncimea maximă este de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov. Pe malurile lacului, în afară de stuf şi papură creşte şi nufărul indian (aclimatizat la Snagov), nuferi albi şi galbeni. Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătică, crap, biban, somn, ştiucă, roşioară şi două specii de guvizi.
Scroviştea a fost desemnată ca arie naturală protejată cu o suprafaţă de 3.374 ha şi se încadrează în regiunea biogeografică continentală. Pădurile din zona Scroviştea sunt o rămăşită din Codrii Vlăsiei, care cândva au acoperit Câmpia Română. Aria este bine conservată, situl reprezentând un mozaic complex de habitate: pădure, acvatic şi pajişte.
În afara acestor arii protejate, în judeţul Ilfov mai există 2 stejari – monumente ale naturii (situaţi pe teritoriul Mânăstirii Cernica). În Bucureşti sunt mult mai mulţi arbori seculari înregistraţi la Academia Română ca monumente ale naturii.
Surse informaţii: POS Mediu, ARPM, Fundaţia Snagov.
II. Planuri și programe de mediu
- PLANUL DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI
Planul de Menținere a Calitații Aerului pentru județul llfov 2019-2023
Hotărârea Consiliului Județean Ilfov nr. 11 din 07.02.2024 privind aprobarea Raportului anual cu privire la stadiul realizării măsurilor din Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov, 2019-2023
Hotărârea Consiliului Județean Ilfov nr. 8 din 31.01.2023 privind aprobarea Raportului anual cu privire la stadiul realizării măsurilor din Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov, 2019-2023
RAPORT ANUAL cu privire la stadiul realizării măsurilor din Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov, 2019-2023, aferent anului 2021
RAPORT ANUAL cu privire la stadiul realizării măsurilor din Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov, 2019-2023, aferent anului 2020
RAPORT ANUAL cu privire la stadiul realizării măsurilor din Planul de menținere a calității aerului pentru județul Ilfov, 2019-2023, aferent anului 2019
Hotărâre privind aprobarea Master Planului pentru ,,Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Ilfov”
- PLANUL JUDEȚEAN DE GESTIONARE A DEȘEURILOR 2020
RAPORT DE EVALUARE a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Ilfov
RAPORT DE MONITORIZARE a PJGD Ilfov pentru anul 2021
– Hotărârea de aprobare a planului
– Planul aprobat/adoptat
– Avizul de mediu
– Declaraţia privind modul în care consideraţiile privind mediul au fost integrate în plan, modul de pregătire a raportului de mediu, modul în care opiniile exprimate de public şi de alte autorităţi au fost integrate în plan, motivele pentru alegerea alternativei de plan avizate, în comparaţie cu alte alternative prezentate și măsurile decise privind monitorizarea efectelor asupra mediului
RAPORT DE MONITORIZARE a PJGD Ilfov pentru anul 2020
Raport de mediu PJGD Ilfov (forma actualizată – noiembrie 2019)
Planul judetean de gestionare a deseurilor – August 2019
Raport de mediu PJGD Ilfov – comentarii și propuneri scrise se pot trimite la sediul Consiliului Județean Ilfov (str. Doctor Ernest Juvara, nr. 3-5, sector 6, București) și al Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov (aleea Lacul Morii, nr. 1, sector 6, București)
III. LEGISLAȚIE
Ghidul autorităților publice pentru accesul publicului la informația de mediu aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1608/2024, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 05.08.2024
